Guvernul PNL şi-a asumat luni răspunderea pentru un proiect esenţial pentru viitorul comunităţilor locale, acela al alegerii primarilor în două tururi de scrutin. Subiectul nu este unul nou, alegerile locale din 2012 şi 2016 generând valuri de nemulţumire în societatea civilă, deoarece numeroase unităţi administrative au ajuns să fie conduse de primari lipsiţi de reprezentativitate, dar, şi mai rău, mulţi primari în funcţie cu realizări foarte slabe au reuşit să îşi conserve mandatele, condamnând comunităţile locale la 4 sau chiar 8 ani de stagnare.
Pentru a înțelege necesitatea demersului Guvernului PNL, vă propunem să facem împreună un exerciţiu de logică. Presupunem că nu aveţi vreun interes propriu pentru anumit candidat şi vă doriţi doar ca în fruntea comunităţii dumneavoastră să fie ales cel mai bun candidat de primar. Ce sistem de vot, cu un tur sau două de scrutin, vă oferă şansa de a vedea dorinţa dumneavoastră îndeplinită?
1 Tur vs 2 Tururi
În prezent vă puteţi afla într-una din următoarele două situaţii: localitatea dumneavoastră este administrată de un primar incompetent, pe care v-aţi dori să îl vedeţi înlocuit, sau, din contră, de un primar foarte bun, care consideraţi că merită un nou mandat. În general un primar în funcţie din prima categorie, are sprijinul a 20-35% din electorat, în timp ce un primar din a doua categorie se bazează pe un sprijin de peste 35%, cei mai apreciaţi primari ajungând chiar să depăşească 80% din opţiunile electoratului.
Diferenţa dintre alegerea primarilor într-un tur sau două de scrutin nu contează aproape deloc în cazul primarilor competenţi, mulţi dintre ei având oricum susţinere de peste 50% şi câştigând din primul tur sau având puţin sub 50% în primul tur şi câştigând la pas în turul al doilea. Lucrurile stau însă total diferit în comunităţile conduse de primari slabi, care nu se bucură de susţinere. Una dintre marile probleme în aceste localităţi este că nu doar alegătorii, dar şi potenţialii contracandidaţi mult mai capabili decât actualul primar, sunt conştienţi de slăbiciunea primarului în funcţie şi fiecare dintre ei consideră că are şansa lui să devină viitorul primar. În felul acesta, din opoziţie apar de regulă 3, 4 sau chiar mai mulţi contracandidaţi, posibil toţi mai buni decât primarul în funcţie, însă, din păcate, fiecare dintre ei convins că are şansele cele mai bune să fie succesorul primarului în funcţie, ceea ce exclude orice coalizare a acestora. Cu cât contracandidaţii sunt mai mulţi şi niciunul dintre ei nu este clar superior celuilalt, în cazul alegerilor într-un singur tur de scrutin, primarul în funcţie, fie el şi unul neperformant, are şanse mari să câştige un nou mandat, deoarece voturile alegătorilor care doresc schimbarea se împart în mod echilibrat la contracandidaţii primarului în funcţie. Astfel au apărut situaţii complet anormale, în care un primar mai puţin competent a primit un nou mandat cu 25% din voturi sau chiar mai puţin, în timp ce contracandidaţii săi, mult mai capabili, au luat fiecare în jur de 20% din voturi. Şi chiar dacă oricare dintre candidaţi ar fi fost un primar mai bun în următorii 4 ani, localitatea a mai bătut pasul pe loc 4 ani.
Citește și: Proiectele administrației liberale din județul Alba
Într-un sistem de vot cu două tururi de scrutin, astfel de scenariu este aproape imposibil. Un primar slab este spulberat în turul al doilea, când luptă cu un singur adversar, iar localitatea are şansa să se dezvolte în următorii 4 ani.
De ce nu doresc alte partide?
De ce se împotrivesc cu toate forţele PSD şi UDMR unui astfel de sistem de vot în două tururi, care în mod evident elimină din joc primari incompetenţi şi dă o şansă în plus oricărei comunităţi să aibă primari mai buni? De ce nu doresc un sistem electoral în favoarea cetăţenilor şi susţin unul în favoarea primarilor în funcţie, indiferent că sunt buni sau slabi? Răspunsul este foarte simplu, prea puţin îi interesează cât de competenţi vor fi primarii aleşi, mult mai important este să îşi menţină în funcţii proprii primari, fie ei şi mai puţin competenţi.
UDMR, care deţine mulţi primari în localităţi cu populaţie maghiară sub 50%, invocă coalizarea automată a românilor în turul doi de scrutin împotriva candidatului maghiar. Evident este un argument fals, iar români au demonstrat la alegerile prezidenţiale din 2014 şi 2019 că sunt mai interesaţi de calitatea unui candidat, decât de etnia lui. Un primar maghiar gospodar va fi ales şi de români, de suferit ar avea doar primarii maghiari mai puţin destoinici, dar pentru UDMR şi aceştia din urmă sunt importanţi şi niciunul nu are avea mari şanse în cazul unui vot în două tururi.
PSD este partidul cu cei mai mulţi primari, iar mulţi dintre ei nu ar mai avea ce să caute în funcţii în următorii 4 ani. Nu o spunem noi, ci cetăţenii nemulţumiţi de activitatea lor. Iar dacă sistemul de vot ar fi unul favorabil cetăţenilor, în două tururi de scrutin, şi nu cel actual, favorabil primarilor în funcţie, cu siguranţă majoritatea primarilor incompetenţi ar fi trimişi de alegători la plimbare în al doilea tur.
Înţelegeţi acum de ce PSD încearcă cu disperare să arunce un colac de salvare primarilor incompetenţi prin blocarea votului în două tururi de scrutin? Pentru simplul motiv că PSD, având un număr foarte mare de primari, are mai mulţi primari incompetenţi decât orice alt partid şi atunci ei ar fi marii perdanţi ai modificării sistemului de vot. Iar argumentul cu costurile suplimentare generate de un tur suplimentar de scrutin este praf în ochii electoratului, fiindcă aceste costuri sunt cu siguranţă infinit mai mici decât ceea ce pierd comunităţile locale conduse de primari incompetenţi.