În pragul centenarului, orașul Marii Unirii a înregistrat, în urma unei strategii „smart”, cel mai important salt de la vârful clasamentului Forbes România.
Cu 72 de proiecte, Alba Iulia este campionul absolut al orașelor inteligente din România. Ocupă primul loc în Top 10 orașe din România, în funcție de numărul de proiecte de tip oraș inteligent (smart city) în plan, în curs de implementare sau livrate, prezentat în raportul „Radiografia Smart City România”, realizat de integratorul de soluții inteligente VegaComp Consulting. Are proiecte cât primele șase orașe din top la un loc. Activitatea a fost potențată de Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale, care a lansat, în 2016, proiectul pilot „Alba Iulia – Smart City 2018”, intenționând să o transforme în Capitala Digitală a României. Iar municipalitatea nu trebuie să facă nicio investiție din bugetul local, ci să stabilească parteneriate cu firmele interesate.
Cred că victoria orașului e a fiecăruia din cei aproape 70.000 de albaiulieni. Pentru că ei sunt destinatarii finali ai fiecărui proiect și fiecărei idei pe care o implementăm, de la Smart City, unde suntem oraș pilot si avem cele mai multe proiecte din Romania și până la ultimul copac plantat. Secretul din spatele fiecărui premiu câștigat de Alba Iulia în ultimii ani: la ora 17-18, cand usile birourilor, in general, s-au deschis de mult, în Primăria Alba Iulia, o sa găsiți mai mult de jumatate din colegii de la departamentul de programe „la post”! Și din alte departamente cu care implementam, a pecizat Gabriel Pleșa, viceprimar al municipiului Alba Iulia
De asemenea, anul trecut, Siemens a inclus Alba Iulia în studiul „Smart Cities Research“, alături de Aberdeen și Londra (Marea Britanie), Bruxelles (Belgia) și cartierul Kartal (Turcia). Cercetarea a analizat trei domenii prioritare (conectivitate, transporturi și energie). Implementarea tehnologiilor ar putea genera, cumulat, pe o perioadă de 35 de ani, beneficii directe și indirecte de 532 de milioane de euro pentru oraș, la investiții de 227 de milioane de euro, respectiv cu 135% mai mici decât investiția. „Cele mai mari investiții le-ar atrage sectorul energiei, în timp ce conectivitatea are cel mai bun raport investiție-beneficiu, cu un cost sub 7 milioane de euro și un beneficiu, inclusiv indirect, de 70 de milioane de euro. Digitalizarea este o oportunitate pentru orașul Alba Iulia, atât de a îmbunătăți calitatea vieții locuitorilor, cât și de a crește atractivitatea orașului pentru turiști și de a le oferi acestora din urmă o mobilitate crescută în regiune”, au menționat autorii studiului.
Printre soluțiile propuse se numără o platformă turistică integrată, WiFi gratuit extins (există deja în 14 zone), serviciu de închiriere biciclete electrice etc. Soluțiile existente mai cuprind: iluminat inteligent – există 217 stâlpi pe care s-au montat leduri, care au scăzut consumul de energie cu aproape 50% și care permit reglarea intensității luminii, iar 101 au montate echipamente LoRaWAN, pentru IoT (Internet of Things, obiecte interconectate) şi colectare de date; catalog digital implementat în toate cele 20 de școli ale municipiului; servicii medicale telefonice non-stop, pentru care sunt angajați 14 medici; aplicația Donez450; 52 de senzori inductivi de parcare pe Bulevardul Transilvaniei, în parteneriat cu VegaComp. În plus, se lucrează la un tur virtual de prezentare a Cetăţii Alba Carolina și la o scanare 3D a oraşului, în parteneriat cu Euro Jobs, iar WhiteCityCode pregătește implementarea unei soluţii de comunicare, Chat Piper, pe site-ul primăriei, www.apulum.ro, între albaiulieni şi primărie. De asemenea, CivicTech dezvoltă prima platformă de smart city din România şi, totodată, primul proiect de date deschise – open data – din ţară.
Datorită amplasării în Vestul României și a zonelor industriale, Alba a atras mai mulți investitori străini pe automotive. Cel mai mare business din județul Alba era, la nivelul anului 2016, pentru care există cele mai recente date, Star Assembly, care produce cutii de viteză pentru Daimler, folosite pe automobilele Mercedes. Funcțional de-abia din 2013, acesta a obținut afaceri de 1,49 miliarde de lei, de 12 ori peste nivelul din anul precedent, 2016 fiind primul an în care a demarat operațiunile la întreaga capacitate. În plus, a intrat pe profit, direct cu 52,45 de milioane de lei, față de pierderea de 4,86 milioane de lei din anul precedent. În plus, numărul mediu de angajați și l-a crescut cu 70%, până la 547, iar capitalurile proprii cu 8%, până la 713 milioane de lei.
Acesta era urmat de un alt producător de cutii de viteză și de componente pentru acestea Bosch Rexroth, cu afaceri de un miliard de lei, o creștere de 103%, față de anul precedent. 2016 a fost și cel mai profitabil an pentru companie, 22,73 de milioane de lei, de zece ori mai mult decât în anul anterior. În același an, a ajuns la un număr mediu de angajați de 1.773, o creștere de 23,55%, față de anul precedent, iar capitalurile proprii i-au ajuns la 202,7 milioane de lei, o majorare de aproape 13,7%. Pe locul 3 era producătorul de furniruri Kronospan Sebeș, cu afaceri de 997 de milioane de lei, o scădere de 9%, față de anul anterior. În același timp, pierderile i s-au triplat, ajungând la 52 de milioane de lei, numărul de angajați i-a rămas aproximativ similar, la 440, iar capitalurile proprii i-au scăzut cu 15%, până la 291,44 de milioane de lei.
În Topul Forbes 500 cele mai puternice companii românești, ediția 2017, pe baza datelor din 2016, pe primul loc în județul Alba l-a ocupat furnizorul de carne de pasăre Transavia, controlat de Ioan Popa. Acesta a obținut un profit de 57,5 milioane de lei (o creștere de 2,4%), la afaceri de 478,8 milioane de lei (o majorare de 3,5%), cu 1.388 de angajați (un plus de 21%) și capitaluri proprii de 406,2 milioane de lei (o creștere cu 16%). De asemenea, acesta s-a clasat pe locul 5, în funcție de cifra de afaceri, la nivelul întregului județ.
Locul secund în Topul Forbes i-a revenit producătorului de produse din carne Elit, fondat de Dorin Mateiu, cu un profit de 34,5 milioane de lei (o majorare de 31%, față de anul anterior), la afaceri de 339,2 milioane de lei (o creștere de 6%), cu 1.173 de angajați (o majorare de 6%) și capitaluri proprii de 117,36 milioane de lei (o creștere de 3,7 ori). Pe locul 3 s-a clasat producătorul de vin Jidvei, controlat de Claudiu Necșulescu, cu un profit de aproape 14 milioane de lei (un plus de 22,5%), la o cifră de afaceri de 150,7 milioane de lei (o creștere de 16%), cu 169 de angajați (o majorare de 16%) și capitaluri proprii de 113,2 milioane de lei (o creștere de 12%).
În total, cele șapte afaceri din județ prezente în Topul Forbes au obținut un profit de 124 de milioane de lei, la afaceri de 1,38 miliarde de lei, cu 4.559 de angajați și capitaluri proprii de 822 de milioane de lei.
sursă: forbes.ro